Gunoiereală

Pentru cei care nu ştiu. Gunoiereală înseamnă întâlnirile pe care le au gunoierii. Gunoierii fiind deosebitele persoanele pe care le-am cunoscut pe blogul lui Dono al cărui motto de blog este “Gunoaiele din mintea mea”. Care acum e plecat niţel în străinătate ca să ne aducă niscaiva cadouri. Dar se întoarce.

Astfel dară, aseară ne-am văzut într-o configuraţie nouă. Participanţii: Marmoţica, subsemnatul, aia cu parul, Ada, Parmalat, Eu, Marius, Sângerică, Soso, Crocodiţa, Blueangel, Sburleaşi doamna sa, Kingsnake şi Joaninha (Merii), Pisica şi fratele ei (dacă am omis un link, să-mi daţi mesaj să-l trec).

Alerg că mă zoreşte bruneta să mergem la Billa să facem cumpărături, aşa că las pozele momentan şi mai revin cu poveşti. Apropos, pentru cei care vor toate pozele, trimiteţi mail la florin@libertateailuziei.ro şi vă dau un link undeva.

Soo, without further ado…

Edit

… aşa, şi cum spuneam. Ultima gunoiereală organizată cu grijă şi pricepere de Ada a avut loc ieri seară la clubul Bla Bla din spatele ASE. Prima sosită a fost Marmoţica după care am ajuns şi eu. După cum era logic, Marmoţica a comandat o ciocolată caldă şi o folie de staniol, iar eu o bere. Următoarea sosită şi aflată la prima vedere ca să spun aşa, a fost Nicoleta - fata cu parul. A se citi parul ci nu părul. Rând pe rând şi-au făcut apariţia şi ceilalţi. Ada, de cum a intrat a depistat pantofii Nicoletei (aia cu parul) şi evident că a explodat instantaneu o conversaţie de damă între ele. M-am uitat şi eu la pantofi dar evident că singura mea concluzie posibilă a fost: Pantofi cu toc. Apoi neuronul meu a plecat să joace poker sau ceva. Eu a venit ca de obicei pus pe glume. Fundalul muzical era plin de melodii de prin anii 90, gen C-Block, Backstreet boys, Mr President și alții. Așa ne-am amintit de “tinereți apropiate” și unde ne aflam noi când ascultam melodiile astea. Așa am aflat că Eu și câțiva amici care erau la o petrecere pe undeva prin țară, au lăsat un sat fără lumină, au folosit o instalație de pom de iarnă ca să lumineze o încăpere și au dezasamblat o baterie de mașină ca să poată avea muzică. Dar, oricum, el o povestește mai cu umor. În poza a doua puteţi să-l vedeţi cum ucide un ţânţar. Dacă nu înţelegeţi de ce efortul, atunci trebuie să adaug că ţânţarul era Batman.

Marius. Cred că și el la prima întâlnire de acest gen. Un tip destul de tehnic și priceput în ale IT-ului. Am aflat niște lucruri interesante de la el, spre exasperarea celorlalți care puseseră mâna pe furci și topoare ca să ne dea în cap cu ele la amândoi. Vorba glumei:

- Un IT-ist, doi IT-işti, trei IT-işti…

- Subiectul e bun, dar numeri invers.

Soso. Vă jur. Soso seamănă cu Mircea Radu! Nu i-am spus că mă temeam să nu fie chiar el şi să comit o gafă. O persoană cu care am rezonat complet chiar şi pe teme de lame de ras şi aparate de bărbierit (Nu râde! Sunt chestii definitor importante pentru un bărbat.). Crocodiţa a venit întâmpinată de Marmoţică. Aşa cum se observă fix în prima poză de mai sus, Marmoţica a luat măsura glasvantului care dădea în sala în care ne aflam şi încerca să i-o comunice Crocodiţei care tocmai intrase cu cheile de la maşină în mână. BlueAngel a călătorit ceva ca să ajungă în Bucureşti. Chiar am impresia că a parcat Bat-mobilul pe undeva prin faţa ASE-ului spre ciuda taximetriştilor de acolo. Ştiu că era vorba de un Bat-mobil pentru că la un moment dat a cerut Bat-cheile ca să caute Bat-ţigările sau ceva… Pisica, auto-proclamat turbată am înţeles că a venit direct de la o cununie. Ca de obicei, şi-a făcut intrarea prin trei locuri diferite simultan. S-a descălţat, cocoţat pe canapea, m-a invitat să o servesc cu o bere, şi normal că m-am conformat amuzat. Eram în imediata proximitate, nu puteam a refuza. Cel puţin una din cele mai ţignite persoane pe care le-am cunoscut. Sburlea a venit mai târziu cu doamna sa. Tocmai terminase Paris-Dakar din câte am înţeles şi venise să bea o bere. Mi-a plăcut sincer că a deschis tuturor un subiect de discuţie la care ţin mult, şi s-a dovedit (din nou) un interlocutor deosebit. Ah, surse din Dakar îmi comunică chiar şi acum că Sburlea a traversat linia de finish cu 472 km/h. Erau foarte contrariaţi. Le-am explicat simplu: “Dacă n-aţi lăsa atâta spaţiu după linia de finish, poate ar fi încetinit de bună voie.“

Mă scutură bruneta de umăr că scriu de 2 ore. Pe ea dau vina. Nu mai scriu pe moment, că ar mai dura 2 ore. Dar vreau să spun că m-am bucurat mult de voi toţi. A fost plăcut să fiu cu voi şi vă mulţumesc pentru asta. Sunteţi deosebiţi şi ştiu ce spun.

Over.

Gunoiereli anterioare:

aici, aici, aici, aici, si aici

Adaaaa dacă ratai ceva ţipă dară.

… şi Ada duios a ţipat. Mai erau aici şi aici.

PS

Am pus pozele într-o mare arhivă. Toate, necenzurate, așa cum au fost făcute, uite AICI.

Dar tocmai pentru că sunt “necenzurate”, au parolă. Cei care mi-au scris deja primesc parola pe mail, o să spamez și adresele pe care am primit invitația Adei. Dacă e cineva din gunoieri care nu a ajuns deja în posesia lor, să-mi scrieți ca să rectific problema.

PS2

Marmoţica a plecat devreme. Dar ştiţi ce a făcut? A lăsat ciocolata la bar învelită în staniol. Nu glumesc.